Publicat pe 9 noiembrie 2026. Scris de Rareș Rață, fondatorul Servisez.
În România, o anvelopă all season cu marcajul M+S pe flanc e legală iarna, pe zăpadă, gheață sau polei, la fel ca una de iarnă. Legea nu face diferența, testele o fac. Cluburile auto care le măsoară pe aceeași pistă spun același lucru de ani de zile: anvelopa de iarnă rămâne alegerea mai bună iarna, iar all season e un compromis bun pentru cine merge puțin, mai mult prin oraș, într-o regiune cu ierni blânde. Dacă locuiești în Suceava, în restul Moldovei sau urci des la munte, cele două seturi rămân soluția. Mai jos ai legea exactă, diferența dintre M+S și fulgul de nea, ce au arătat testele ADAC din 2025 și 2026 și cât costă fiecare variantă pe an.
Codul rutier, OUG 195/2002, definește la articolul 6 punctul 6^1 anvelopele de iarnă ca „anvelope omologate conform Directivei 92/23/CE [...], Regulamentului CEE-ONU nr. 30 sau Regulamentului CEE-ONU nr. 54, după caz”. Atât. Textul nu conține nici literele M+S, nici fulgul de nea. Marcajul M+S a devenit criteriul practic prin interpretarea Registrului Auto Român, care a spus în comunicatul din octombrie 2021 că toate anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, marcate cu literele M și S îndeplinesc cerințele de utilizare în condiții de iarnă din legislația rutieră, și a repetat în octombrie 2026 că 3PMSF e un marcaj suplimentar de omologare, legea uitându-se la M+S.
Obligația e la articolul 102 alineatul 1 punctul 28: conducerea pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei fără ca autovehiculul să fie dotat cu anvelope de iarnă. Nu există o dată de la care devin obligatorii; contează drumul, nu calendarul. Sancțiunea e din clasa a IV-a, 9 până la 20 de puncte de amendă, adică 1.946,25 până la 4.325 de lei la punctul de amendă din 1 iulie 2026, plus reținerea certificatului de înmatriculare, cu dovadă fără drept de circulație, conform articolului 112 alineatul 1 litera h^1. Detaliile despre amendă, momentul schimbului în Suceava și ce faci dacă ninge înainte să apuci să schimbi sunt în articolul despre anvelopele de iarnă în 2026.
O nuanță care contează la all season: poliția acceptă anvelopele cu marcaj M+S, nu și pe cele marcate doar „all seasons”. Aproape toate anvelopele all season vândute azi au M+S pe flanc, dar verifică înainte să le cumperi, mai ales la mărci ieftine sau la anvelope aduse de pe alte piețe.
M+S (Mud and Snow) e o declarație a producătorului. Continental scrie pe pagina ei tehnică că marcajul se acordă la discreția fabricantului, iar performanța anvelopelor marcate M+S „nu este nici definită, nici măsurată”. Orice anvelopă cu un profil mai agresiv poate purta literele.
Fulgul de nea în munte, 3PMSF (Three Peak Mountain Snowflake), e altceva: e un marcaj de omologare obținut în urma unui test pe zăpadă, după Regulamentul CEE-ONU nr. 117. Anvelopa trebuie să frâneze pe zăpadă cu cel puțin 7% mai bine decât o anvelopă de referință ca să-l primească. ETRTO, asociația europeană a producătorilor, precizează că numai anvelopele din categoria „zăpadă” pot fi omologate pentru condiții severe de zăpadă și pot purta pictograma. De aceea Germania a renunțat din 1 octombrie 2024 la M+S ca dovadă de anvelopă de iarnă și cere fulgul.
Concluzia pentru România: legal îți ajunge M+S, dar dacă tot cumperi all season, ia una cu fulg. Anvelopele all season bune îl au aproape toate; cele care nu-l au, nu l-au obținut dintr-un motiv.
ADAC și ÖAMTC, cluburile auto german și austriac, testează all season în fiecare an, pe uscat, pe umed și pe zăpadă. În testul din 2025, pe dimensiunea 225/45 R17, din 16 anvelope all season 4 au luat calificativul „bine” (Goodyear Vector 4Seasons Gen-3, Continental AllSeasonContact 2, Pirelli Cinturato All Season SF3 și Bridgestone Turanza All Season 6) și 4 au luat „insuficient”. La frânarea pe umed de la 80 km/h, cea mai bună s-a oprit în 31,3 metri, iar cea mai slabă a avut nevoie de încă vreo 11 metri, adică aproape trei lungimi de mașină. Pe zăpadă, de la 30 km/h, cele mai bune au frânat în 9 metri, cea mai slabă în 12,5. În testul din iunie 2026, pe 185/65 R15, dimensiunea mașinilor mici, o singură anvelopă din 16 a luat „bine”, iar jumătate n-au trecut de „suficient”.
Pe aceeași pistă, all season lângă iarnă și vară, ADAC a comparat direct în 2018, la clasa mică: pe umed, de la 80 km/h, cea mai bună all season a frânat în 37,6 metri, cât anvelopa de vară și cu 1,4 metri mai mult decât cea de iarnă; pe zăpadă, cea mai bună all season a frânat în 29,4 metri față de 29,1 la anvelopa de iarnă. Testul e vechi, dar verdictul ADAC nu s-a schimbat: în februarie 2026 clubul scria că anvelopa clasică de iarnă rămâne alegerea mai bună iarna, iar all season se potrivește celor care merg mai ales prin oraș, fac puțini kilometri pe an și ajung rar în regiuni cu multă zăpadă. În octombrie 2026 a adăugat că nu le recomandă la drumuri lungi, la mașini încărcate și pe caniculă.
Lecția practică nu e „all season e rău”, ci „all season e inegal”. O anvelopă all season din primele patru ale testului se descurcă iarna decent pe zăpadă moderată; una din ultimele patru e periculoasă și pe umed, și pe zăpadă. Dacă alegi all season, alegi un model testat, nu o categorie.
Producătorii spun același lucru în cuvinte diferite. Continental: treci la anvelope de iarnă când temperaturile scad constant sub 7°C, pentru că la aceste temperaturi compusul de cauciuc din anvelopele all season și din cele de vară începe să se întărească. Goodyear își descrie anvelopele de iarnă ca optimizate pentru temperaturi de cel mult 7°C. Pragul nu e în nicio lege, e o regulă a industriei, dar e motivul pentru care o anvelopă de iarnă frânează mai bine pe asfalt rece și uscat, nu doar pe zăpadă. All season stă la mijloc: compus mai moale decât vara, mai tare decât iarna. În Suceava, mediile de noapte coboară sub 7 grade din a doua parte a lui octombrie și nu mai urcă până în aprilie; în București, perioada e mai scurtă, iar iernile cu zăpadă pe străzi se numără pe degete.
Prețul anvelopelor nu-l pun în calcul, variază prea mult cu dimensiunea și cu marca; compar doar ce plătești în plus pentru a avea două seturi. În Suceava, la vulcanizările care își afișează prețul, schimbul unui set de 4 anvelope pe jante, cu echilibrare, costă 120 până la 150 de lei, deci 240 până la 300 de lei pe an, pentru două schimburi. În București, depozitele mari afișează 170 până la 180 de lei pe set la jante din tablă sau aliaj și 230 până la 280 la SUV, adică 340 până la 360 de lei pe an la o mașină obișnuită. Dacă n-ai unde ține setul scos, hotelul de anvelope costă 90 până la 185 de lei pe sezon în Suceava și 185 până la 250 de lei pe sezon în București, de două ori pe an. Un șofer din București cu mașină mică și fără garaj plătește așadar în jur de 700 până la 850 de lei pe an doar ca să țină două seturi în rotație.
All season elimină tot acest cost și timpul pierdut la cozi, în octombrie și în aprilie. În schimb, setul rulează douăsprezece luni, deci îl schimbi mai des: Continental spune că anvelopele ei all season „pot fi verificate după 5 ani sau de la 60.000 până la 130.000 de kilometri”, interval larg tocmai pentru că depinde de cât și cum mergi. Cine face 8.000 de kilometri pe an prin oraș nu ajunge la limita de kilometri înainte de cea de ani. Cine face 30.000 pe an pe autostradă va cumpăra anvelope noi la doi, trei ani, iar atunci diferența de preț dintre un set all season bun și un set de vară plus unul de iarnă se topește.
Un calcul cinstit arată astfel: la puțini kilometri, în oraș, cu iarnă blândă, all season câștigă clar la bani și la comoditate și pierde puțin la siguranță, dacă e un model bun. La mulți kilometri, cu drumuri lungi, mașină încărcată sau iarnă adevărată, două seturi ies cam la același preț pe termen lung și frânează mai bine în fiecare sezon.
Iarnă dedicată, fără discuție, dacă locuiești în Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Baia Mare sau în orice oraș de deal și de munte, dacă urci iarna la schi sau la părinți pe drumuri județene, dacă faci peste 20.000 de kilometri pe an sau dacă mașina e grea și încărcată. Pe drumurile din Bucovina, zăpada bătătorită și poleiul de dimineață sunt regula, nu excepția, iar cei 3 metri în plus la frânare de la 50 km/h sunt diferența dintre o sperietură și o constatare amiabilă.
All season cu fulg, dintr-un model bine clasat în teste, dacă ești în București, Constanța, Timișoara, Craiova sau Galați, mergi mai ales prin oraș, faci sub 10.000 până la 12.000 de kilometri pe an, n-ai garaj pentru al doilea set și în zilele cu ninsoare mare poți lăsa mașina acasă. Aici all season nu e un compromis prost, e alegerea pe care o recomandă și ADAC.
Indiferent ce alegi, două lucruri nu se negociază: marcajul M+S pe flanc, pentru lege, și profilul. Minimul legal e 1,6 mm, dar pe zăpadă o anvelopă de iarnă sau all season sub 4 mm nu mai are ce să evacueze; cum verifici profilul și vechimea anvelopelor e în ghidul despre anvelopele de iarnă. Iar dacă ai nevoie de schimb, echilibrare sau un set nou, poți cere oferte de la vulcanizările verificate din zonă, cu prețul scris, fără să suni în zece locuri.
Da, dacă au marcajul M+S, M.S. sau M&S pe flanc. RAR a confirmat în 2021 și din nou în octombrie 2026 că acesta e criteriul din legislația rutieră. O anvelopă marcată doar „all seasons”, fără M+S, nu e acceptată ca anvelopă de iarnă.
Nu, în România. 3PMSF e un marcaj suplimentar de omologare, obținut după un test pe zăpadă, și e obligatoriu în Germania din 1 octombrie 2024. La noi legea se uită la M+S. Dacă pleci iarna în Germania sau Austria cu all season, verifică să aibă fulgul.
De iarnă. ADAC, care le testează pe aceeași pistă, spune și în 2026 că anvelopa clasică de iarnă rămâne alegerea mai bună iarna. Diferența față de cele mai bune all season e mică la frânare pe zăpadă moderată, dar crește pe gheață, pe zăpadă adâncă și la temperaturi foarte scăzute, iar all season slabe pierd mult și pe umed.
Două schimburi pe an: 240 până la 300 de lei în Suceava, 340 până la 360 de lei în București, la prețurile afișate de vulcanizări în 2026. Dacă n-ai unde ține setul scos, hotelul de anvelope mai adaugă 90 până la 250 de lei pe sezon, în funcție de oraș. Prețul anvelopelor în sine depinde de dimensiune și de marcă.
Continental recomandă verificarea lor după 5 ani sau după 60.000 până la 130.000 de kilometri. Rulând tot anul, se uzează mai repede în ani decât un set de iarnă folosit cinci luni, dar cine face puțini kilometri ajunge la limita de vechime, nu la cea de kilometri.
Când temperaturile scad constant sub 7°C, spun producătorii, pentru că atunci compusul de vară se întărește. În Suceava asta înseamnă de regulă a doua jumătate a lui octombrie; nu aștepta prima ninsoare, pentru că atunci sunt și cozile cele mai mari la vulcanizare.
Definiția anvelopelor de iarnă (art. 6 pct. 6^1, introdus prin OG 5/2011), contravenția de la art. 102 alin. 1 pct. 28, clasele de sancțiuni de la art. 98 alin. 4 și reținerea certificatului de la art. 112 alin. 1 lit. h^1 sunt din OUG 195/2002, forma consolidată, citită pe 9 noiembrie 2026; punctul de amendă de 216,25 lei de la 1 iulie 2026 e cel calculat în articolul nostru despre controlul de poliție. Poziția RAR despre M+S e în comunicatul RAR din 11 octombrie 2021 și în precizările RAR din 26 octombrie 2026; observația despre eticheta „all seasons” fără M+S e din comunicatul IPJ Arad. Diferența dintre M+S și 3PMSF e explicată de Continental, pe pagina despre marcajele de iarnă, iar regula germană de ADAC. Testele sunt ADAC all season 225/45 R17, 2025, ADAC all season 185/65 R15, 2026 și comparația directă din 2018, relatată de Autohaus. Regula celor 7°C și durata de viață sunt din paginile Continental România, anvelope de iarnă, Continental România, all season și Goodyear România. Prețurile din București sunt cele afișate de hotel-roti.ro, citygo.ro și vulcanizarecafy.ro pe 9 noiembrie 2026; cele din Suceava sunt cele citite pentru articolul nostru despre anvelopele de iarnă. Dacă găsești o cifră depășită, scrie-ne și o actualizăm.
Postează problema mașinii tale și primești oferte de la service-uri verificate din zona ta.
Suma exactă e în decizia de impunere și o vezi în contul de pe ghiseul.ro sau pe platforma primăriei, fără comision. Două rate, 31 martie și 30 septembrie, bonificație de până la 10% la plata integrală, 1% pe lună dacă întârzii. Tabel cu 18 orașe.
Iarna o parte din consum e normală, restul se găsește în câteva locuri ieftine de verificat: presiunea, uleiul, termostatul, sonda lambda, injectoarele. Cum măsori corect, ce costă fiecare verificare și de ce filtrul de aer nu scade consumul.
Demaror leneș, motor care se învârte și nu prinde, mașină care moare a doua zi după cabluri: fiecare sunet duce la altă cauză. Ce verifici în ordine, cum pornești cu cabluri fără să strici ceva și ce faci în zilele de dinainte de primul ger din Moldova.